Fortul 13 Jilava – Între demersurile de reconversie ca muzeu/memorial al totalitarismului/comunismului şi posibilităţile de punere în practică

Andreea Matache, Vlad Mitric-Ciupe

Imediat după evenimentele din 1989, odată cu înfiinţarea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi a cunoaşterii adevăratei istorii a crimelor regimului comunist, alături de alte demersuri ce aveau drept obiectiv recuperarea memoriei victimelor precum şi obiectizarea discursului istoric, a apărut şi dorinţa înfiinţării unor instituţii complexe de tip memorial-muzeu. Dacă, pe de o parte, se dorea conservarea autenticităţii “siturilor de suferinţă”, pe de altă parte apărea drept necesară anexarea unui centru de cercetare dotat cu arhivă, bibliotecă, mediateca şi toate celelalte funcţiuni conexe. Din totalitatea siturilor representative, demersul a reuşit doar la fosta închisoare de la Sighet. Pitestiul, Râmnicul, Aiudul, Gherla şi multe altele încă îşi aşteaptă propunerile şi realizările. Similar este şi cazul închisorii Jilava, poate cel mai reprezentativ fost penitenciar, cel puţin prin două aspecte. Pe de o parte, fiind închisoare de tranzit şi “depozit” al securităţii, cvasi-majoritatea deţinuţilor politici a trecut cel puţin odată prin Jilavă. Pe de altă parte, specificul ei - spaţiile subterane, igrasia, umiditatea crescută precum şi lipsa iluminării şi aerisirii naturale – a contribuit, alături de lipsa asistenţei medicale, alimentaţia insuficientă şi brutalitatea extremă a gardienilor, la renumele pe bună dreptate căpătat de “mormânt” şi/său “adevărat iad pe pământ”. Nu în ultimul rând, privită cu ochi contemporani, Fortul 13 Jilava reprezintă un element specific arhitecturii defensive într-o stare bună de conservare a structurii spatial-volumetrice, ca parte integrantă a patrimoniului cultural naţional.

Dacă vreme de peste 20 de ani toate demersurile de transformare a Jilavei într-un memorial nu au avut succes, iată că anul 2012 readuce chestiunea în prim-plan, prin cel puţin două evenimente majore. Clasarea fortului în lista monumentelor istorice şi parteneriatul între Administraţia Monumentelor Istorice şi Ministerul Culturii pentru demararea unui proiect. În acest context considerăm că analiza şi studiul nostru vor ridica nişte întrebări şi vor da câteva răspunsuri vis-à-vis de modul în care s-ar putea imagina şi mai apoi implementa soluţii integrate de atingere a dezideratului.

Rezumat prezentat în forma trimisă de către autori.

A.R.A. 14 - aprilie 2013