FLOAREA CU CINCI PETALE

Anca Mihaela Coşa (Școala doctorală a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu).

Prezentarea porneşte de la sigiliul vechi al Câmpulungului. Alături de acesta, sigiliile oraşelor Baia (sec XIV) şi Roman (sec XV) sunt singurele cu legendă în limba latină. Ne atrage atenţia prezenţa de două ori a stelei şi semilunei, o repetate pe însemnul Câmpulungului, de asemenea silueta păsării, care nu este acvilă. Stea şi semilună apar pe stema Moldovei. Alături de acestea – roza cu cinci petale. Studiul prezintă ipoteze ale semnificaţiei florii cu 5 petale, sau cu 10 petale dacă acestea sunt dublu lobate, ce apar în sculpturi de piatră pe turnul Mânăstirii Negru Vodă din Câmpulung şi în portalul bisericii Sf. Gheorghe Olari Câmpulung, ca o continuare a cercetării din anul 2015.

Floarea cu cinci petale se regăseşte pe primele monede emise în Moldova de Bogdan I, pe sigiliul lui Petru I Muşat şi pe reversul banilor emişi de Vladislav I Vlaicu în Ţara Românească.

Este urmărită prezenţa florii cu cinci petale pe stemele în piatră ale Moldovei din Cetarea Albă şi mânăstirea Putna alături de steagul lui Sţefan cel Mare de la mănăstirea Zoografu din muntele Athos. Apariţia acestui însemn pe pietrele tombale ale diferiţilor domnitori, până când simbolistica acesteia se pierde, devenind o simplă decoraţie.

Prezenţa florii cu cinci petale pe stema republicii Moldova şi pe stema României, descrisă în legea 102 din 1992, modificată în 2016 ca „roză cu cinci foi” şi implicit pe oricare bancnotă sau monedă pe care o folosim zilnic.

Semnificaţii vechi sau noi în desenarea pentagonului sau în structura moleculară a ADN-ului.