Curtea brâncovenească de la Potlogi

stud. arh. Olivia Goran, stud. arh. Ana Mohonea, stud. arh. Elena Marilena Popa

Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”, București

Comunicarea de faţă îşi propune să prezinte rezultatul unui studiu de cercetare asupra Curții brâncovenești de la Potlogi, realizat de către o echipa de patru studente a Facultăţii de Arhitectură de Interior din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din București, din anul al IV-lea, sub îndrumarea domnilor profesori Anca Brătuleanu, Sergiu Nistor, asist. drd. Diana Mihnea.

Proiectele de cercetare, a căror sinteză face obiectul acestei comunicări, reprezintă partea de aplicaţie a cursului opțional Conservarea monumentelor – tipuri de interventii. Cercetarea preliminară proiectului de restaurare şi lucrul într-o echipă multidisciplinară (arhitect restaurator, arheolog, istoric/documentarist şi inginer) au făcut posibilă cunoașterea ansamblului din mai multe puncte de vedere: istoric, arheologic, structural și arhitectural, fapt ce a condus la propunerea unor soluții spre o restaurare corectă, ținând cont de regulile restaurării și conservării.

Studiul istoric începe cu prezentarea așezării celui de-al doilea palat al lui Constastantin Brâncoveanu (Palatul de la Potlogi-1698) și continuă apoi cu descrierea Curții brâncovenești de altădată și cu arhitectura civilă a epocii. Cercetarea istorică a fost realizată pe baza studiului bibliografiei de specialitate, a surselor arhivistice şi a informaţiilor culese cu ocazia vizitelor la Curtea brâncovenească de la Potlogi.

Studiile de arheologie și de analiza structurii au fost făcute pe baza informației din 1953de la INP și în urma vizitei efectuate în toamna anului 2011, în urma căreia a fost întocmit releveul fotografic al degradărilor atât în exteriorul, cât și în interiorul palatului. Au fost evidențiate astfel cauzele degradărilor și s-au propus unele soluții ce ar putea conduce la stabilirea unor decizii asupra protejării monumentului atât de greu încercat de-a lungul timpului.

S-a menționat faptul că există un raport evident între tehnica constructivă, comportamentul structural și mecanismul de colaps, partea de reconstrucție și de refacere a palatului trebuind realizată conform studiului de structură.

Studiul fazelor și logicii constructive au evidențiat posibilitatea unei intervenții care să respecte dezvoltarea arhitecturii și a materiei. De asemenea, întreținerea monumentului pentru a reduce dificultatea contracarării deteriorărilor, a fost un alt aspect abordat.

Ca o concluzie a proiectului, s-a impus propunerea de întrebuințare a palatului ca destinație turistică, prin refacerea sa și a întregului ansamblu ținând seama de cercetările istorice și arheologice, astfel încât forma sa finală să nu fie preponderent de natură comercială, ci un spațiu corespunzator din punct de vedere cultural și istoric. Studiul a evidențiat faptul că un astfel de ansamblu monument poate servi drept muzeu pentru persoanele care doresc să viziteze și să cunoască informații despre trecutul istoric din perioada domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Acest proiect studenţesc poate reprezenta un punct de plecare pentru eventuale cercetări viitoare.

Rezumat prezentat în forma trimisă de către autor.

A.R.A. 13 - aprilie 2012