Imobile din strada Şelari

Ruxandra Nemţeanu

În Bucureşti, zona care a câştigat cel mai repede un caracter urban, a fost centrul comercial. De aceea şi clădirile de aici vor fi expresia arhitecturii urbane, expresie prea puţin cunoscută înainte de secolul al XIX-lea.

Focul cel mare, din 1847, care distruge masiv fondul construit al nucleului comercial central Bucureştean, permite primele intervenţii urbanistice majore în zonă, spre exemplu, sistematizarea zonei din jurul bisericii Sf. Gheorghe Nou, printr-o primă parcelare, întocmită de profesionişti după principii urbanistice contemporane epocii.

Stradă Şelari, din centrul vechi al oraşului, se intersectează cu strada Lipscani, arteră medievală principală, care a dat şi numele cartierului comercial, de Lipscănie. Aici se găseau atelierele şi prăvăliile şelarilor, meşterii care fabricau şei bogat împodobite, cu ornamente de aur şi de argint. Şelarii confecţionau şi alte accesorii pentru cai: hamuri, hăţuri, frâie. La capătul dinspre Curtea Veche al străzii s-a aflat Hanul Roşu, construit la începutul secolului al XIX-lea, pe ruinele vechiului Palat Domnesc.

La mijlocul secolului al XIX-lea, toată strada intră în circuitul comercial şi datorită vestitului hotel Fieschi, proprietatea italianului Giovanni Fieschi, inaugurat în 1858.

Vadul comercial, fiind foarte bun, a ridicat preţul terenului şi a dus la o aglomerare de construcţii comerciale şi de închiriat ca spaţii de raport (locuinţă sau birouri, ateliere) şi la creearea de fronturi înguste, continui şi cu posibilităţi de supraetajare. Supraetajarea, la trei etaje, s-a început către 1900, când presiunea funciară a devenit foarte mare. Aşa este rezolvată ocuparea loturilor înguste, pe străzile: Colţei, Şelari, Lipscani, Smârdan, Covaci, precum şi altele câteva.

Clădirile ce se vor construi şi reconstitui aici, reiau aceeaşi împăţire a spaţiului pe verticală, cu magazinul la parter şi locuinţe la etaje. O corespondenţă directă între stradă şi interiorul magazinului a fost o soluţie firească pentru clădiri cu funcţiune comercială la parter (de prăvălie). Este un teritoriu ocupat la maxim, care ascunde multă istorie.

Rezumat al comunicării care va fi prezentată la A.R.A. 12 - aprilie 2011

Rezumat prezentat în forma trimisă de către autor